Degustă vinul fără să fii somelier! Primii pași în cramă

Written by
“Cine ştie sã deguste un vin bun, ştie sã soarbã din el picãturi de geniu” – Baudelaire
  Există o formă rapidă de degustare, pas cu pas, clar, simplu, pentru începători și întotdeauna cu o constatare cât se poate de umană: bucurați-vă de vin! Evaluarea organoleptica este numită şi degustare (din limba latina ”gustus”, adica aprecierea gustului), deşi vinul este apreciat nu numai după gust. Vecinii din Republica Moldova au deja o experiență vastă și o istorie a vinului bun. Ei au constatat că inclusiv îmbrăcămintea degustătorilor poate influența rezultatul!

  ”La rezultatele degustării influenţează profesionalismul degustatorului – de memorie (ca asemeni celui muzical), sensibilitatea mirosului, acuitatea gustului, gradul de percepţie al nuanţelor culorii, hainele, starea de spirit şi în general starea fizică a lui, la fel şi de culoarea spaţiului, iluminare, ventilaţie şi temperatura, umiditate, organizarea locurilor de muncă, veselă, temperatura vinului servit şi chiar cum arată chelnerul care te deserveşte. Şi aceasta nu este o lista completă de factori care influenţează aprecierea vinului. Pentru a maximiza rezultatele evaluării, pentru a proteja vinul de diferite influenţe, vinificatorii, secole de-a rîndul au dezvoltat anumite reguli pentru efectuarea degustării. Acestea permit în majoritatea cazurilor, estimări egale şi, uneori, mai fiabile decît estimările derivate din analize costisitoare chimice si fizice.De toate trebuie să ţină seama degustatorul, inclusiv vîrsta băuturii. Doar, figurat vorbind, vinul începind cu naşterea trece prin copilăria jucăuşă, apoi tinereţea sa, de la tinereţe trece la etapa de maturare si maturitate, atunci cind atinge etapa înfloririi sale, şi, în sfîrşit, lunga si calma bătrîneţe, pierzînd treptat proprietăţile sale.” (Sursa – wine.md)

Există prejudecata că descoperirea calităților unui vin anume este exclusiv de competența experților (critici de vin) sau somelierilor, dar nu e deloc așa. Oricine poate savura și analiza senzațiile pe care le trezește binecuvântata licoare în timpul degustării. Trebuie doar să armonizăm cele cinci simțuri, mai degrabă trei dintre ele: vederea, mirosul și gustul.
MIROSUL
În primul rând, mirosul de plută ne dă indicii despre sănătatea vinului. Căutați-l! Apoi luați cupa și înclinați-o deasupra unei foi de hârtie albă, pe care este scris un text, la aproximativ 45 grade. Cupa se ține de picior sau de bază, ca să nu se încălzească vinul. În primul rând, se observă culoarea, astfel ne vom face o idee despre vârsta vinului. De obicei un vin roșu, a cărei culoare este de un roșu strălucitor sau culoarea cireșei rubin, este un vin tânăr. Dacă este de un roșu brun sau roșu cărămiziu, de obicei este un vin mai vechi. În unele cazuri, va fi dificil sau imposibil de citit textul din spatele cupei, culoarea vinului fiind profundă, de mare intensitate, asta însemnând că este un vin încărcat de pigmenți. Apoi vom măsura densitatea vinului. În cazul în care mișcăm ușor vinul din pahar, vom vedea cum se formează lacrimi de vin. Caderea lentă a acestor lacrimi ne indică o densitate mai mare, prin urmare conține mai mult alcool.
MIROSUL
Spania este unul dintre marii producători și exportatori de vin bun în lume. Aici, cultura vinului s-a dezvoltat puternic în special în ultimii 25 de ani. Au apărut numeroase publicații de specialitate, dar și o mulțime de bloguri și reviste dedicate publicului larg dornic să înțeleagă ”fără fițe” ce presupune o ”cata” (degustare) normală. Iată ce scriu cei de la enoarquia.com despre cum se miroase un vin:
”Băgăm nasul în pahar, fără a agita, și mirosim. Pentru început, localizăm aromele primare, care sunt specifice strugurilor naturali, cu nuanțe fructale și vegetale. Apoi, agităm puțin cupa lejer, pentru ca aerul să intre în contact cu oxigenul și să permită desprinderea altor arome ce nu pot fi depistate în faza statică. E vorba acum de surprinderea aromelor secundare, provenite din fermentația vinului și care pot fi mai numeroase în vinurile tinere. Continuăm cu agitarea mai puternică a paharului pentru a elibera aromele terțiare. Cunoscute sub numele comun de ”buchet”, aceste arome sunt și mai dificil de simțit. Se dezvoltă în timpul și după procesul de maturare a vinului în butoaie de lemn (crianza) și sunt clasificate în mai multe familii: animal, vegetal, torefactos, fructe uscate etc.)”
Despre gustul propriu-zis al vinului la o degustare, în episodul următor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *