JURNAL DE EUROPA. Zilele 8 și 9. Bruxelles, steagul sus! Cu ROMBEL&Cornel

Cornel Radu-Loghin are ceva cald în voce, parcă e o ca o pană care a schimbat simțul tactil cu vorba fină și aducătoare de stare de bine. A preluat împreună cu alți câțiva buni români destinele asociației ROMBEL (www.RomBel.com), care are grijă de mica Românie din Belgia. ”Împreună, mai uniți, mai buni și mai puternici” ar putea suna sloganul lor, dar nu asta e prima grijă a celor ca el, care vor să fie semeni de onoare, nu de formă.

Bruxelles1
Am auzit lucruri minunate povestite de ei. Dar și unele îngrozitoare, cum a fost cazul unui român venit la muncă în Belgia mort în rulota în care dormea în urma unui incendiu nocturn. Ce e șocant în această tragedie este că trupul acelui om pe nume Gaftea ars mai bine de 70% a stat aproape un an în morga belgiană. Sărmanul nu avea acte, patronul îl cazase în rulota ucigașă fără să se asigure de condițiile de trai. Atunci a început calvarul. Birocrația a încurcat toate socotelile, rudele din România erau depășite, autoritățile din ambele țări au complicat și mai mult lucrurile. ROMBEL s-a luptat și cu morile de vânt până a reușit să trimită cadavrul în țară și să-l înmormânteze cu toate cele de rigoare. ”E scenariu de horror, de peliculă de Hollywood”, spune și acum, cu glas amar, Cornel cel bun la toate.

Antwerp2antwerp5
Dar nu acesta trebuie să fie episodul vieții ROMBEL. Ci, dimpotrivă, unul al speranței, așa cum aveam să descoperim la Anvers (foto sus), într-un loc plin de tinerețe românească, aflat sub o librărie flamandă, despre care vom vorbi mai jos. Deocamdată, să nu uităm de ROMBEL. Căci merită! Asociația ajută cu tot ce poate și nu puțini ar trebui să-i fie recunoscători. Cu siguranță că vom mai auzi de ei, căci acțiuni de genul ghiozdanelor trimise micuților școlari din România din familii nevoiașe nu va rămâne un caz singular în arhiva cu fapte bune. Veți înțelege de ce dacă veți viziona filmulețul de pe YouTube și veți descoperi lumina de pe chipul copiilor fericiți că au primit un cadou nesperat. (Vezi AICI)

Cornel ne-a găzduit acasă la el, la Buxelles. Așa am cunoscut-o la Laura, soția sa, un monument de ambiție profesională și de dăruire totală în viața de cuplu. Își împarte timpul între munca din sânul organizației umanitare pentru care lucrează și familie. Iar provocarea de acasă rămâne la fel de mare, căci Rareș și Miruna, cei doi copii, sunt veritabile surse de energie vie. Miruna are privirea mamei, care impune autoritate din prima clipă, iar Rareș anunță fără să vrea o carieră în lumea artistică. Ne-a prezentat flautul său de vreo trei ori, semn că iubește cursurile de muzică. Îl desface, îl recompune, suflă în el și ne descrie toate caracteristicile instrumentului său de suflet. Alături, Miruna sare coarda la nesfârșit parcă din dorința de a confirma că privirea sa de lider înnăscut nu poate supraviețui fără un efort pe măsură. Se oprește abia după ce burtică îi dă dureri de zbenguială, dar fiți fără grijă că revine ea la sărit coarda cât ai clipi!

IMG_20151007_110713Cornel ne-a salvat și pe noi, ca de altfel pe toți cei care i-au bătut la poarta prieteniei româno-române. Ne-a privit cu veselie atunci când i-am dus acasă Golful nostru șifonat, dar n-a stat cu mâinile în sân. Service-ul auto deschis acum un an de un tânăr gălățean cu șarm ne-a deschis imediat porțile urmare a intermedierii lui ”Cornel cel cu ROMBEL”. Așa probabil că figurează omul nostru în mințile celor din românimea bruxelleză, căci greu poți desprinde faptele sale de viața asociației pe care o slujește cu tărie demnă de Cartea Recordurilor.
Predăm mașina boțită românilor pricepuți la reparații de călătorie și mergem la ale noastre. Seara, ”proptim” și noi Caravana Cărților printre musafirii care ne vizitează la biblioteca românească din centrul Bruxelles-ului. Dăm peste oameni cunoscuți, dar și figuri noi, ori cunoscute din Facebook. Ramona Strugariu, a cărei scrisoare emoționantă dinainte de alegerile trecute și-a găsit loc în ”Miracolul din noiembrie”, are grijă să deschisă discuțiile după ce ne-a inoculat simțurile cu a sa doză contaminabilă de românism adevărat.

IMG_6934
Dăm peste fosta noastră colegă de la ”Adevărul”, Alexandra Tămășan (acum angajată la Comisia Europeană), prietenii pe care i-am cunoscut în Valencia, Cristina și Victor Rarinca, Marius Nicolescu, Alexandru Iuliu Ioniță – pe vremuri la Radio Contact (care și-a adus soția și fiica la întâlnirea cărților), Cristian Chiovari (care ne-a povestit întâmplări fără egal din ceaușismul fără gaz și apă caldă) sau Gabriel Farkaș, pe al cărui frate am avut ocazia să-l întâlnesc și la Montreal, în casa soților Cristina și Răzvan Dupleac, într-o seară de poveste soldată cu un interviu video pentru Zig Zag Român Canadian.

Bruxelles4IMG_6942
Schimbăm impresii, ne amintit de Miracol, ne facem griji pentru viitor și ne strângem mâinile într-o înlănțuire de patriotism pe care românii din Diaspora îl știu foarte bine. ”Nu au renunțat să ne discrediteze. Încearcă, în țară, să ne separe de românii de acasă. Ei, politicienii răului știu că propaganda dă roade dacă e repetată cu obstinație, iar ura față de Diaspora îi ajută să diminueze impactul lui 16 noiembrie. Dar nu vom renunța, indiferent cât e de greu. Vom schimba România, oricât ne vor bloca ei, căci valul nu se va sparge cu televiziunile lor de propagandă”. Mesajul acesta nu are antidot. Românii din Belgia, ca toți cei care stau departe de țară și le pasă de casă, știu că soluția la intoxicarea mediatică e perseverența în lupta pentru adevăr.

Bruxelles3Am trăit două seri emoționante, al Bruxelles. Și nu putea să fie altfel la librăria Europa Nova Bruxelles când am descoperit cu ce îndârjire ține în viață acest lăcaș cultural românesc Gabriela Niță Sandu (alăturat), fondatoare a organizației. Am rămas parte din această familie, pe care am extins-o în drumul nostru către Anvers (sau Antwerpen, în flamadă), locul unde ne-am întâlnit cu cea mai tânără Românie diasporeană care ne-a ieșit în drum. Ne-a impresionat Roxana Vîlcu, care s-a implicat puternic în lupta din noiembrie trecut, dar care nu a rămas cu mâinile în sân. Împreună cu alți tineri inimoși români din toate colțurile lumii, a clădit o organizație (GRASP) globală, care își propune să schimbe România cu profesioniști formați la școlile lumii. Intrați pe site-ul lor (www.mygrasp.ro) și vă veți convinge că există șanse ca România să intre cândva pe mâinile profesioniștilor. Nu întâmplător, pe 30 octombrie, începe la Cluj-Napoca un forum dedicat dezvoltării Românie pe orizont 2029, unde sunt invitați tineri profesioniști români din toate colțurile lumii.

Antwerp4
Un al tânăr pasionat de România, profesionist și el ca și colegii Roxanei, ne-a deschis brațele la Anvers: Dumitru Chihaia. I-am surprins alături, pe el și pe Roxana (foto sus), pentru că fac echipă întru cauză românească. El are un blog personal (www.chihaiadumitru.com) și nu contenește cu gândurile către acasă pentru o România altfel. Mitică al nostru din Antwerpen ne-a găsit o sală cochetă, ca un club de noapte, într-o cramă culturală situată chiar sub o librărie din centrul orașului-port. Proprietarii ne-au lăsat cheile, barul cu tot ce e în el și prețurile! Fără se se teamă că vom consuma mai mult decât plătim sau pur și simplu să creadă că vom devora cafele, sucuri și alte cele fără să lăsăm nimic pe masă. Totul pe încredere! C-așa-i la ei!

Antwerp1Ne-am bucurat s-o primim printre noi pe Geanina Hellings, care a venit de la mare distanță pentru întâlnirea cu un autograf pe care l-am semnat rapid, pentru că se grăbea să ajungă acasă. De asemenea, ne-a onorat cu prezența Cornelia Van Bouwel, plecată din țară imediat după prima mineriadă a lui Ion Iliescu, în 90. Cornelia și-a făcut de-atunci un destin belgian-flamand, lucrează ca traducător oficial și ne-a adus-o ca oaspete de seamă pe mama sa cea pornită pe toți profitorii comunismului și post-comunismului românesc. Am plecat cu greu de la acea reuniune cochetă și plină de pasiune românească. Ne-a rămas în minte densitatea mare de tineri, semn că nu e totul pierdut acasă.
Bruxelles5Părăsim Anvers-ul pe fugă. E târziu și a doua zi avem ferry-boat din portul francez Calais către Marea Britanie. Cornel trage de noi cu tot ce poate. Nu avem cum să-l recompensăm pentru timpul consumat alături de Caravana Cărților, nici pentru cazarea gratis pe care ne-a oferit-o sau pentru rezolvarea unor probleme vitale cum ar fi reparația mașinii tamponate de junele șofer ruso-belgian. Apropo de asta, vă recomand cu căldură: dacă aveți probleme cu mașina sau aveți români în zonă care caută ajutor, nu ezitați să călcați pragul prietenilor de la Garage CLM (www.garageclm.be), în Bergenssteenweg 424, 1600 Sint Pieters Leeuw (4 km Ring Vest Bruxelles), undeva lângă Bruxelles. Adrian Octavian Cheșca, gălățeanul de la atelier, poate face minuni cu echipa lui de românași de treabă. Pe noi ne-a salvat un băiat de ispravă pe nume Andrei Ardelean (stânga), unul dintre milioanele de români plecația la muncă afară care, iată, că nu-și lasă frații la greu!

Am vrea să mai stăm pe lângă oamenii din jurul lui Cornel Radu-Loghin. E un miraj al greului blindat cu altrusim și Românie de alt aluat. Una care ține steagul sus. Ca în capitolul ”Bruxelles, steagul sus”, din ”Miracolul din noiembrie”, săvârșit cu ajutorul Ramonei Strugariu, Ilincăi Neagu și al altor români de aici care au anunțat atunci că le pasă, indiferent cât ar vrea unii de-acasă să fie altfel. Hai, România! Go to UK!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *