Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, cu ocazia participării la prima ediţie a Forumului Educaţiei Financiare, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Asociaţia Română a Băncilor, că România și-a asumat „reforme și investiții de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare și dezvoltare sustenabilă în timp”.

Președintele a vorbit și despre cripto-activelor, educație financiară sau digitalizare. În același timp, Iohannis spune că politicile bazate pe consum, deficitele bugetare din perioada anterioară pandemiei și creșterea datoriei publice „ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro”.

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

„Sub egida „Forumul educației financiare”, programul lansat astăzi constituie o invitație atât la reflecție, cât și la acțiune conjugată, pentru creșterea nivelului de pregătire într-un domeniu deosebit de important.

Am dorit să acord Înaltul Patronaj acestui program deoarece educația economică și financiară în cadrul societății și la nivelul mediului de afaceri necesită o abordare serioasă, integrată și, în final, cu rezultate concrete.

Deciziile financiare sunt cele mai prezente decizii în viața de zi cu zi a oamenilor, cu privire la cât și cum să cheltuie, cât și cum să economisească și să investească. Iar aceeași logică se aplică și finanțelor țării.

Educația, financiară sau nu, este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat.
La un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară.

De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creștere economică remarcabilă, pornind de la un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă.

Sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanțare, a înregistrat și el o dezvoltare semnificativă. În acești 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape 4 ori, iar valoarea pieței bursiere este acum de 3 ori mai mare.

Însă România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană.

În prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depășit 6 miliarde de euro. Dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populației care face cumpărături online.

Educația, financiară sau nu, este și despre lecții viitoare, despre cum ne raportăm la evoluțiile pe termen mediu și lung. Digitalizarea conduce accelerat către tehnologii inovatoare, care furnizează răspunsuri eficiente, cu un grad ridicat de integrare a serviciilor financiare în viața de zi cu zi a utilizatorilor.

Lumea cripto-activelor, ca rețea globală, se diversifică extrem de rapid, prin accelerarea progresului tehnologic, în pas cu preferințele investitorilor.

Educarea și informarea utilizatorilor, alături de reglementarea corectă, sunt cele mai bune soluții pentru funcționarea sustenabilă a acestor piețe.

În întreaga lume, băncile centrale își afirmă interesul pentru moneda digitală, căutând variante concrete, și nu doar de ordin tehnic, pentru asigurarea încrederii de care trebuie să se bucure mijloacele de plată.

În acest context, este lăudabil că România se poziționează astăzi în rândul statelor europene fruntașe prin introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie în școli. Însă, la fel ca și în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane și a materialelor educaționale este cea care va face diferența. De altfel, regândirea abordărilor educaționale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor și studenților la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcțiile proiectului România Educată.”