Premierul Nicolae Ciucă îndeamnă, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Europene a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului şi a Zilei Naţionale a Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, la cât mai multe iniţiative pentru înfiinţarea de locuri ale memoriei care să amintească de victimele regimurilor totalitare.

„România are nevoie, la trei decenii de la prăbuşirea ultimului regim totalitar, de mult mai multe locuri ale memoriei care să promoveze victimele, să omagieze rezistenţa şi disidenţa, să condamne criminalii şi să dea sens unei naraţiuni în care libertatea, adevărul, democraţia, egalitatea, sunt valori câştigate prin sacrificiu pentru care merită să luptăm în fiecare zi. În acest context, încurajez instituţiile, liderii, oamenii politici şi cei aflaţi în poziţii de decizie relevante să susţină, să promoveze şi să genereze iniţiativele civice şi politice pentru ca, la nivel central sau local, să avem în următorii ani mai multe muzee, memoriale, locuri publice, pieţe, străzi sau parcuri, ceremonii şi evenimente publice care să amintească de victimele regimurilor totalitare pe care Europa şi România le-au avut.

Nu cred că este un mod mai folositor şi mai puternic decât acesta, de a avea cât mai multe astfel de mărturii pe care generaţiile tinere să le aibă ca dovezi incontestabile ale maleficelor ideologii care au devastat continentul în secolul XX”, a afirmat, marţi, Ciucă, în mesajul transmis agerpres.

Potrivit premierului, este comemorată una dintre cele mai importante zile din istoria europeană şi naţională, care are puternice semnificaţii pentru continent, pentru că este o formă simbolică de promovare a memoriei europene a victimelor regimurilor totalitare şi autoritare, dar, în acelaşi timp, evidenţiază importanţa respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a statului de drept.

„Dar această zi are semnificaţii importante şi pentru noi, românii. În istoria europeană, 23 august 1939 coincide cu semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, un aparent pact de neagresiune între URSS şi Germania nazistă, dar care conţinea, de fapt, un protocol ce împărţea teritorii vaste din România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sfere de influenţă şi care a produs milioane de victime inocente. Barbaria totalitarismelor s-a întins pe multe decenii, iar suferinţele au fost cumplite. Crimele, abuzurile, furturile şi distrugerile produse de aceste regimuri nu pot fi pe de-a-ntregul cuantificabile. Iar autorii, complicii şi dictatorii acestora nu şi-au primit cu adevărat pedeapsa”, a spus Ciucă.

Premierul afirmă că „ne amintim astăzi cu pioşenie de victimele stalinismului, nazismului, fascismului şi comunismului, de zeci de milioane de oameni din România şi din întreaga lume privaţi de libertate, torturaţi sau chiar ucişi pentru curajul de a se opune regimurilor abuzive şi dictatoriale, de a apăra drepturile semenilor şi principiile democratice”.

„Traumele şi crimele regimului comunist au umbrit istoria României, au lăsat răni adânci în societate şi au distrus destine. Frica, dezbinarea şi manipularea induse în rândul oamenilor, suferinţa, foametea, tortura şi moartea, încălcarea flagrantă a drepturilor omului pentru generaţii de români sunt mărturii dureroase şi pledoarie a istoriei pentru condamnarea fermă a crimelor şi abuzurilor regimului comunist. Istoria trebuie cunoscută şi onorată prin ceea ce învăţăm şi transmitem generaţiilor viitoare. O înţelegere comună a trecutului este bază a construirii viitorului nostru comun”, a adăugat Ciucă.

Prim-ministrul mai aminteşte că la 23 august 1944, eveniment istoric de o importanţă semnificativă în istoria noastră, a fost scurtat războiul cu 6 luni, probabil sute de mii de vieţi omeneşti fiind salvate.

„Îi datorăm recunoştinţă Regelui Mihai pentru aceasta, un act temerar şi salvator deopotrivă, realizat din fruntea unei coaliţii de lideri şi partide istorice, moment ce a pus capăt războiului împotriva Naţiunilor Unite şi alianţei cu Germania nazistă. Actul de la 23 august 1944 a schimbat soarta războiului pentru România, orientarea geopolitică a ţării, a dus la repunerea parţială în drepturi a Constituţiei, la instaurarea unui guvern de uniune naţională, la eliberarea deportaţilor şi deţinuţilor, victime ale regimului de dictatură militară, precum şi la încheierea unui armistiţiu cu Naţiunile Unite”, a punctat Nicolae Ciucă. (integral)