„Suntem în fața unui test istoric”, a declarat luni președintele Klaus Iohannis despre războiul din Ucraina, în timpul discursului ținut la Reuniunea Liderilor de la München. Șeful statului a făcut un apel la unitate în fața liderilor NATO.

Prezența dumneavoastră la București evidențiază rolul cheie al României, ca promotor activ al securității și stabilității, la granița a două zone de importanță strategică pentru securitatea europeană, euro-atlantică și globală: regiunea extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest.

Războiul irațional declanșat de Rusia la 24 februarie nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci un atac frontal împotriva valorilor și principiilor noastre fundamentale, care susțin arhitectura de securitate euro-atlantică. Ne confruntăm acum cu un test istoric al forței noastre colective, al hotărârii și al valorilor noastre democratice.

La nouă luni de la începutul conflictului din Ucraina, unele lecții au devenit evidente. Două rezultate particulare sunt deja foarte clare. În primul rând, parteneriatul nostru transatlantic a ieșit mai puternic din această criză. În al doilea rând, regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euro-atlantică și stabilitatea globală”, a declarat Klaus Iohannis la Reuniunea Liderilor de la München.

Klaus Iohannis a adăugat că „unitatea transatlantică a oferit o surpriză strategică Rusiei”, scrie rfi.

Comunitatea euro-atlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai determinați să ne protejăm valorile noastre fundamentale: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege prietenii și aliații. Unitatea înseamnă, de asemenea, solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, în mod coordonat.

Toți partenerii ar trebui să continue să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atâta timp cât este nevoie. România, în calitate de stat membru NATO și UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, a fost în prima linie a răspunsului la această criză multidimensională provocată de agresiunea Rusiei: gestionarea fluxului de peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România, asigurarea livrării de asistență umanitară substanțială din partea României și a altor țări și facilitarea tranzitului de cereale și alte produse agricole ucrainene pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România. Aceste eforturi de sprijin ar trebui să rămână prioritare pe agenda transatlantică”, a adaugat șeful statului.

Totodată, Iohannis aptreciază că „summitul istoric al NATO de la Madrid a fost un punct de cotitură pentru o descurajare și o apărare mai puternică și mai coerentă pe flancul estic al NATO”.

Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca o regiune de importanță strategică pentru Alianță, așa cum noi, în România, susținem de mult timp. Un răspuns adecvat la provocările cu care ne confruntăm cu toții trebuie să fie construit în jurul obiectivului de creștere a rezilienței Aliaților, a statelor membre UE, dar și a partenerilor noștri vulnerabili, în special în regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formate de cooperare regională precum București 9 și Inițiativa celor trei mări și-au adus contribuția substanțială în acest sens.

Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima recunoștința față de aliații și prietenii noștri care și-au dovedit unitatea și solidaritatea, asigurând cea mai substanțială prezență militară aliată de până acum în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic. Regiunea Mării Negre a fost mult timp principala țintă a comportamentului agresiv al Rusiei și a sondării angajamentului nostru față de securitatea și stabilitatea regională. Am văzut acest lucru odată cu războiul din Ucraina. În plus, țări precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile la consecințele acestui război”, a mai menționat Klaus Iohannis.

El a făcut apel la dezvoltarea de politici pe termen lung de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Sprijinul nostru ar trebui să asigure că aceste țări devin autosuficiente și capabile să facă față provocărilor hibride. Ca parte a deciziilor îndrăznețe de sprijinire a partenerilor noștri, Ucrainei și Republicii Moldova li s-a acordat statutul de candidat la Uniunea Europeană, în timp ce perspectiva europeană a Georgiei a fost recunoscută. România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai mari susținători ai legăturilor mai strânse dintre Uniunea Europeană și aceste țări.

De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova, am lansat, alături de Germania și Franța, Platforma de Sprijin pentru Moldova, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a susține reformele necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp, România îi asigură între 80% și 90% din necesarul de energie electrică.

Un ultim aspect – trebuie să luăm în considerare beneficiul cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre în ansamblu”, a mai spus șeful statului.