Vocea Diasporei continuă seria publicistică despre români emigrați în Occident, care fie se întorc în țară, fie încep o relație mult mai strânsă cu România decât atunci când au decis să plece în străinătate.

Este și cazul lui Rareș Burlacu, după cum am aflat într-un interviu pe care acesta l-a acordat în emisiunea ”Dincolo de alb și negru”, la TVR1.

Rareș Burlacu este absolvent al Școlii Naționale de Administrație Publică din Montreal, Canada, doctor în relații internaționale și diplomație, profesor asociat al aceleiași instituții, dar și profesor asociat al Academiei de Studii Economice din București.

Rareș Burlacu (stânga), alături de Alain Juppé. Foto: arhiva personală

Cum a decis profesorul româno-canadian să revină în România, când putea foarte bine să-și continue cariera de succes peste Ocean?

Iată răspunsul său, în interviul de la TVR1:

”Vă spun foarte franc: pentru a contribui la soliditatea parteneriatului euro-atlantic și la drumul pe care România s-a instalat. Cred că este un moment oportun ca toate aceste capacități, toate aceste persoane care au fost formate într-un sistem universitar cum este cel nord-american să se implice în afacerile publice, în inovație, tehnologie, în toate domeniile unde pot aduce valoare adăugată României, compatrioților noștri, în definitiv”.

Rareș Burlacu l-a avut profesor pe fostul prim-ministru francez Alain Juppé, dar a avut ocazia să stea de vorbă la conferințe internaționale cu faimosul Henrry Kissinger, fostul secretar de stat american, care a schimbat fundamental viziunea SUA în plan global prin celebrul său ”realpolitics” sau politica ”morcovului și a bățului”.

Rareș Burlacu, primul din dreapta, lângă Henry Kissinger

”El a influențat politica SUA și a lumii întregi vreme de 60 de ani, inclusiv prin acel concept al morcovului și al bățului. Adică, în momentul în care ai două super-puteri, SUA și URSS, în loc de a escalada tensiunile, reușești să faci o formă de detensionare prin anumite negocieri prin care îl implici pe partenerul tău prin anumite proiecte de politică comercială, științifică, de participare comună în anumite organizații internaționale, dar în același timp îl atenționezi ca nu cumva el să-și continue agenda de implantare a comunismului peste tot în lume”, afirmă Rareș Burlacu, în interviul amintit.

Cu acest ”background” de om format la școala diplomației occidentale, românul întors din Canada speră să ajute inclusiv la stingerea sau măcar diminuarea tensiunilor interne din România:

”Din păcate, nu am găsit încă acea formulă consensuală, care să ne permită să distilăm, să rafinăm un concept, o formă identitară, pe care să o acceptăm cu toții, până la un punct, evident, și pe care să o dezvoltăm. Dar în niciun caz, această formă de divizare internă nu trebuie să răzbată în dialogurile din relațiile internaționale. Acolo, trebuie să ai o voce nu unitară, ci unică, pentru a fi competitiv”.

Cum se vede România la nivel global, acum și în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina?

”România se vede ca un partener loial. Vă spun asta și în privința organizației transatlantice și a valorilor care o consacră, solidaritatea, umanismul, partajul acesta comun… România cred că devine un punct de stabilitate, un teritoriu pe harta lumii care atrage priviri interesante, dar într-un mod constructiv de această dată”.

Așadar, a devenit România mai atractivă investițiilor străine prin simpla sa predictibilitate în cazul unor mari provocări mondiale cum este războiul Rusiei în Ucraina?

”Este o condiție primară, dar nu decisivă atunci când se iau decizii la masa marilor investitori. Am avut ocazia, în 2019, să particip la diverse activități în Consiliul Uniunii Europene, însoțind din punct de vedere diplomatic personalități din România, în fața altor personalități care putea facilita mari investiții… Ne putem promova mai bine imaginea în lume prin diferite activității de diplomație, de cooperare, inclusiv prin acești vectori de comunicare pe care România îi are la nivelul Diasporei și care au acces la canale internaționale de comunicare chiar prin reușitele lor. Luăm doar exemplul elevilor olimpici români care câștigă mari concursuri internaționale, ceea ce creează un anumit tip de știre prin potențialul întregii societăți românești pe care îl exprimă”.

Interviul integral cu Rareș Burlacu, în linkul de mai jos.