Consiliul European din această săptămână se va concentra pe “chestiuni strategice pentru care unitatea noastră va fi esențială”, a transmis luni seară președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala sa scrisoare către liderii UE în care a prefațat temele summitului european de iarnă, între care războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea Ucrainei, chestiuni legate de energie și economie, securitate și apărare, relații externe și vecinătatea sudică, în vreme ce pentru România va fi prima reuniune la nivel înalt după ce Austria a blocat prin veto, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

“Ucraina este, ca întotdeauna, în centrul preocupărilor noastre”, a spus Michel despre summitul care va fi precedat de primul summit între liderii Uniunii Europene și liderii statelor din Asia de Sud Est.

El a evocat ca prioritate și asigurarea securității aprovizionării și reducerea prețurilor pentru cetățeni și întreprinderi, precizând că unul dintre cele mai importante repere ale anului 2023 va fi reforma pieței energiei electrice, care va fi propusă de Comisie cât mai curând posibil, informează caleaeuropeana.

“La exact doi ani de la ultimul nostru schimb de opinii privind relațiile UE-SUA, vom purta o discuție strategică privind relațiile noastre transatlantice, în special în lumina evoluției contextului global. Discuția va acoperi o gamă largă de aspecte, în special cooperarea noastră în domeniul securității și al economiei. În ceea ce privește securitatea și apărarea, vom face un bilanț al progreselor înregistrate de la Versailles și vom oferi orientări suplimentare, dacă este necesar”, a spus el.

În cele din urmă, a arătat Michel, liderii UE vor purta o discuție strategică privind vecinătatea sudică, inclusiv în contextul recentei reuniuni la nivel înalt cu Balcanii de Vest de la Tirana.

Discuția “ne va oferi ocazia de a discuta aspectele multiple ale cooperării noastre cu aceste țări, inclusiv migrația”, a conchis el.

Săptămâna trecută, înainte de decizia Consiliului UE prin care România și Bulgaria nu au fost primite în spațiul Schengen, Charles Michel și-a manifestat un optimism foarte redus cu privire la o decizie pozitivă, anticipând astfel votul negativ.

Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu vor face parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.

De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE.

“România este foarte activă în combaterea migraţiei ilegale. De aceea, nici românii nu au înţeles de unde până unde acest refuz. Şi oamenii sunt supăraţi, mulţi sunt de-a dreptul revoltaţi şi pot să îi înţeleg. (…) Acum, miercuri şi joi, probabil şi vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European şi cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European. Va fi o dezbatere, vor fi probabil diferite opinii, dar un nou vot va fi doar atunci când se întruneşte iar Consiliul JAI şi din datele pe care le avem în acest moment este greu de crezut că în aşa puţine zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă”, a afirmat luni seară președintele Iohannis.

Șeful statului a promis că miercuri, înaintea reuniunii Consiliului European, va prezenta “doua-trei acțiuni” pe care le va iniția pentru a putea progresa pe dosarul Schengen.