Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării anunţă că instituţia pe care o conduce a avut trei jaloane PNRR de îndeplinit în decembrie 2022, toate fiind realizate la timp.

Sebastian Burduja precizează că „absolut toate” jaloanele din mandatul său de ministru au fost realizate la timp. „Cele trei din finalul acestui an: legea integrării voluntare a organizaţiilor de cercetare, legea securităţii cibernetice şi înfiinţarea de centre de competenţă la nivel naţional pentru cele cinci misiuni UE din cadrul Orizont Europa”, a scris ministrul, vineri, pe Facebook.

Demnitarul a anunţat şi lista finală cu propunerile de proiecte finanţate:

  • Competence Center for Climate Change Digital Twin for Earth forecasts and societal redressment: DTEClimate – Universitatea Politehnica Bucureşti;
  • Centrul Naţional de Competenţă în prevenirea cancerului (CNCC) – Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca;
  • Centru de competenţă pentru sănătatea solului şi siguranţă alimentară – Universitatea Politehnica Bucureşti;
  • NetZeRoCities – National Competence Centre and solutions for the development of Climate Neutral and Smart Cities – Universitatea Politehnica Bucureşti;
  • Centrul de Competenţă pentru Adaptarea Comunităţilor Locale la Schimbările Climatice prin parteneriate de tip public-privat în domeniul CDI – Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca;
  • Integrated research and sustainable solutions to protect and restore Lower Danube Basin and coastal Black Sea ecosystems (ReSPonSE) – Universitatea Bucureşti.

„Selecţia a fost gestionată de UEFISCDI, printr-o comisie de specialişti internaţionali. În plus, bugetul ne-a permis să finanţăm 6 centre, în loc de 5, aşa cum erau prevăzute iniţial. Fiecare centru de competenţă va fi o reţea de excelenţă pentru organizaţii de cercetare de drept public şi companii, a căror activitate va fi corelată cu agenda UE şi cu misiunile din programul Orizont Europa”, a adăugat Sebastian Burduja.

În schimb, mai multe ministere s-au mișcat foarte lent cu jaloanele și țintele pe care le au. De exemplu, Ministerul Muncii a reușit să înainteze așa-zisa reforma a pensiilor speciale în ultimele zile ale anului, fiind aprobat proiectul de lege doar miercuri. În mod normal, conform angajamentelor, reforma pensiilor ar fi trebuit să treacă și de Parlament până la 31 decembrie, iar următoarele luni erau pentru clarificări. În schimb, Guvernul a ținut la sertar proiectul de lege, apoi l-a pasat fără vreo dezbatere reală Parlamentului.

Un alt exemplu de jaloane care nu respectă calendarul asumat sunt cele legate de modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală. La fel ca la reforma pensiilor, Guvernul a aprobay proiectele tot miercuri, deși până la finalul anului ar fi trebuit să treacă și de Parlament. Așadar, cele două mari reforme vor fi discutate începând cu februarie, în condițiile în care legislativul e în vacanță parlamentară în luna ianuarie.

MIPE, minister coordonator al PNRR, nu vrea să mai comunice stadiul implementării obiectivelor, conform calendarului asumat.

„Pentru trimestrul III al acestui an, Planul Național de Redresare și Reziliență asumat de România cuprinde 24 de ținte și jaloane, iar pentru trimestrul IV sunt 55 de ținte și jaloane. Acestea trebuie să fie îndeplinite până cel mai târziu la momentul depunerii cererii de plată numărul 3, programată pentru primăvara lui 2023.

Dintre țintele și jaloanele mai sus menționate, la momentul transmiterii acestui răspuns, niciunul nu prezintă riscul de a periclita accesul României la fondurile ce îi sunt alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a precizat MIPE, informează adevarul.