Preşedintele Iohannis a afirmat, marţi, că România va asigura în continuare îndeplinirea angajamentelor în direcţia unei posturi consolidate pe Flancul estic al NATO, va promova importanţa strategică a Mării Negre şi va continua susţinerea politicii uşilor deschise a Alianţei, afirmând bugetul apărării a crescut anul acesta de la 2% la 2,5% din PIB.

În plan regional, Iohannis a evocat importanța formatului București 9, care reunește aliații de pe flancul estic al NATO, și a Inițiativei celor Trei Mări, al cărei summit anual îl va găzduit în 2023, scrie caleaeuropeana.

“2022 a fost un an edificator și pentru NATO. Utilitatea și relevanța Alianței ca garant al securității noastre au devenit mai clare ca niciodată. Astfel, am obținut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare și apărare pe termen lung pe Flancul Estic, prin sporirea prezenței aliate în cadrul unor structuri noi, întărite, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Crearea și operaționalizarea Grupului de Luptă din România este un succes al acțiunii noastre politico-diplomatice.

Vreau să mulțumesc și cu acest prilej aliaților care au demonstrat solidaritate și au decis să trimită trupe pe teritoriul României. În prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați”, a transmis şeful statului într-un discurs susținut la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România în care a evocat rezultatele acțiunii externe a României în 2022 și în care a reafirmat că, în 2023, țara noastră își va urmări obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esențiali.

Președintele a amintit că importanța strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internațional, fiind inclusă pentru prima dată, la inițiativa României, în Noul Concept Strategic al NATO, la Summitul de la Madrid, și reconfirmată la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București, organizată cu succes de România.

“Pe palierul NATO, vom urmări implementarea deplină a deciziilor Summitului de la Madrid, în paralel cu pregătirea corespunzătoare a Summitului de la Vilnius. Vom asigura îndeplinirea angajamentelor naţionale care ne revin, în coordonare strânsă cu aliaţii noştri, în direcţia unei posturi consolidate pe Flancul estic. De asemenea, vom promova, în continuare, importanţa strategică a Mării Negre şi vom continua susţinerea politicii uşilor deschise a NATO.

Aşa cum am mai spus, apărarea începe de acasă. De aceea, România a crescut, începând deja cu acest an, bugetul dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut”, a asigurat el.

Reuniunile Formatului B9 și-au dovedit, din nou, relevanța în contextul geostrategic regional și în ceea ce privește coordonarea transatlantică. De altfel, am atins în 2022 un nivel excelent în relația transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face față provocărilor globale multiple”, a mai precizat Iohannis.

Potrivit președintelui, anul 2023 va fi unul important şi pentru dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite.

Evoluţiile din 2022 au fundamentat o agendă extinsă şi pragmatică în perspectiva viitoarei runde a Dialogului Strategic dintre România şi SUA, prevăzută să se desfăşoare la Bucureşti în această primăvară, a adăugat Iohannis.

“De asemenea, vom continua să dezvoltăm relaţiile de cooperare cu partenerii noştri strategici din Caucazul de Sud – Georgia şi Azerbaidjan – şi vom acţiona pentru revitalizarea relaţiilor tradiţionale cu Armenia. La intersecţia demersurilor noastre în plan european şi regional va continua să se afle Iniţiativa celor Trei Mări. Anul acesta, voi găzdui pentru a doua oară, în numele României, Summitul Iniţiativei. Dorim să reconfirmăm Iniţiativa ca platformă politică matură, generatoare de investiţii şi interconectare strategică pe axa Nord-Sud şi de conectivitate cu partenerii Iniţiativei”, a evidenţiat preşedintele Iohannis.