Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană, cele două ţări îndeplinind toate criteriile necesare începând din 2011, a declarat miercuri Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt pentru afaceri interne a Comisiei Europene.

”Comisia Europeană rămâne în legătură strânsă cu preşedinţia Consiliului pentru a aborda extinderea Schengen. Comisia continuă să fie pregătită pentru a sprijini activ preşedinţia astfel încât o decizie să poată fi luată în 2023 atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Poziţia Comisiei este clară: aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană.

Ele îndeplinesc toate criteriile începând din 2011. Misiunile de informare din octombrie şi o misiune complementară de informare în noiembrie 2022 au consolidat disponibilitatea ambelor ţări”, a menţionat purtătoarea de cuvânt, răspunzând la o întrebare din partea Agerpres.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) se reuneşte joi la nivelul miniștrilor de interne pentru prima reuniune formală de la preluarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE de către Suedia.

Extinderea spaţiului Schengen nu se află pe agenda acestui Consiliu JAI. Potrivit unei informări din partea Consiliului UE, agenda include, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, “Situaţia generală a spaţiului Schengen” (Funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii privind vizele) şi “Intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat“.

Aceasta este prima reuniune formală a miniștrilor de interne din UE după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen, dar Croația a fost admisă. O reuniune intermediară, dar informală, a avut loc în luna ianuarie la Stockholm, context în care ministrul român de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen.