Fermierii români vor putea accesa, din vara anului 2023, fonduri europene importante, prin 4 linii de finanțare a dezvoltării rurale, destinate Irigațiilor, Tinerilor fermieri și Fermelor zootehnice, a declarat directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-un interviu video acordat StartupCafe.ro.

George Chiriță a explicat principalele modificări și noutăți cu care vin noile finanțări europene pentru dezvoltare rurală și i-a îndemnat pe potențialii beneficiari să meargă deja la oficiile județene ale AFIR să consulte proiectele de ghiduri aflate în lucru.

Referitor la intervențiile pentru antreprenorii non-agricoli de mediul rural, directorul Chiriță a precizat că pensiunile vor fi, în continuare, excluse de la finanțare, așa cum a fost în perioada de tranziție, iar intensitatea sprijinului scade la 65%, procent prezent, de altfel, la mai multe măsuri de sprijin pe noul Plan Național Strategic 2023-2027.

Principalele idei pe scurt:

  • În cea mai mare parte, AFIR va încerca să lanseze câte un singur apel de proiecte pe fiecare măsură de sprijin, pentru întreaga sumă alocată până în anul 2027, fără să mai fragmenteze finanțarea în mai multe apeluri.
  • Sunt pregătite drafturi de ghiduri ale solicitantului pentru 6 intervenții din noul Plan Național Strategic pentru dezvoltare rurală, care urmează să se lanseze oficial în vara anului 2023: două pentru beneficiari publici – referitoare la drumuri rurale și patru pentru beneficiari privați – 2 măsuri de irigații, intervenția pentru tineri fermieri și intervenția pentru zootehnie.
  • Potențialii beneficiari pot să vadă cele 6 drafturi, în forma lor incipientă, la Oficiile județene ale AFIR.
  • La Tineri fermieri, ajutorul maxim acordat unui beneficiar crește de la 50.000 la 70.000 de euro, cu intensitate de 100%.
  • Ca noutate, se instituie o intervenție de sprijin în valoare de max. 200.000 de euro pe proiect, complementară celei pentru Tineri fermieri, de consolidare a micilor ferme.
  • Intervenția 14 – ferme mici, va avea o finanțare de maximum 50.000 de euro pe beneficiar, în creștere de la 15.000 de euro, cât era pe vechiul program.
  • Intervenția 29 din PNS – afaceri ne-agricole în mediul rural – vine să înlocuiască vechile submăsuri 6.2 și 6.4 din PNDR, dar vor fi excluse în continuare de la finanțare pensiunile. Se vor acorda fonduri de maximum 200.000 euro pe proiect, cu intensitate redusă la 65% (beneficiarul trebuie să suporte cel puțin 35% din cheltuielile eligibile).
  • Măsuri anti-corupție și de prevenire a conflictului de interese: „Noi punem mare bază pe ce spuneți dvs., dar evident că nu putem să discutăm despre ce se aude în piață. Noi trebuie să discutăm concret și cu probe. Cel puțin până acum, ce mi s-a adus mie la cunoștință, așa doar, unde au fost proiecte pe care unele rude ale angajaților noștri au aplicat, noi am făcut în așa fel încât aceste proiecte să nu fie evaluate în centrele regionale sau oficiile la care aceștia lucrează, pentru că niciun specialist nu are nicio vină că are o rudă de gradul 2-3 care este fermier. Și au fost analizate în alte oficii județene și în alte centre”.
  • Gradul de absorbție pe vechea perioadă de programare PNDR (2014-2020): 90%, adică 8,6 miliarde de euro atrași din alocarea de 9,2 miliarde de euro pe programul 2014-2020. Cu perioada de tranziție, 2021-2022, gradul de absorbție până acum este de 75%, adică aproape 10 miliarde de euro atrași din totalul de 12,6 miliarde de euro alocați prin vechiul PNDR. Banii mai pot fi cheltuiți de România până la finalul anului 2023, pentru a crește rata de absorbție.

Informații suplimentare și interviul pe larg poate fi urmărit pe startupcafe.ro