Deși planeta noastră se mișcă cu mare viteză, împreună cu tot ceea ce ne înconjoară, nu o observăm din cauza auzului nostru.

„E pur si muove” – și totuși se mișcă. Acestea ar fi fost cuvintele pe care Galileo Galilei le-ar fi rostit la sfârșitul lecturii abjurației versiunii heliocentrice a lumii în fața Inchiziției, în iunie 1633.

Nimeni nu se mai îndoiește astăzi că Pământul se învârte în jurul Soarelui și că este însoțit de alte șapte planete și de peste o sută de luni, cu viteze diferite și trasând orbite inegale. Modelul ansamblului seamănă cu un nor de păsări care flutură în jurul unei surse de lumină.

În plus față de mișcarea de translație, planeta noastră face o revoluție completă a axei sale o dată pe zi (exact la fiecare 23 ore 56 de minute și 4 secunde), descriind o orbită eliptică în direcția vest-est, adică în sens invers acelor de ceasornic, scrie ABC.

Dacă nu ar exista rotația Pământului, ziua ar dura șase luni și noaptea șase luni, iar planeta noastră nu ar mai fi aplatizată la poli și ar deveni o sferă aproape perfectă.

Pe de altă parte, știm că nucleul Pământului, compus în principal din fier, se rotește ceva mai repede decât mantaua și crusta Pământului, fenomen cunoscut sub numele de „super-rotație”.

Cu toate acestea, viteza cu care se mișcă Pământul nu este aceeași în toate părțile lumii. Ea depinde de poziția geografică, regiunile ecuatoriale având cea mai mare viteză de rotație, care scade pe măsură ce ne apropiem de polii Pământului.

Acest lucru explică de ce oamenii de știință au ales să lanseze rachete în apropierea ecuatorului și în direcția est, deoarece astfel pot folosi la maximum viteza Pământului.

Redistribuirea apei de către om face ca Pământul să se încline mai mult decât ar …

Cunoscând raza Pământului, este ușor de calculat viteza la ecuator (1666 km/h) și oriunde pe planetă. În acest fel, și după un calcul simplu, putem ști că locuitorii din Madrid – un oraș situat la aproximativ 40º latitudine – se deplasează cu 1275 Km/h. Pe înțelesul tuturor, în fiecare oră călătorim – fără să ne dăm seama – la mai mult de o mie de kilometri distanță.

Percepem mișcarea corpului nostru datorită unui sistem la care participă simultan viziunea, auzul și senzorii musculari, articulare și de piele. Combinația tuturor informațiilor este integrată în sistemul nervos central, de unde sunt emise ordinele corespunzătoare pentru a menține echilibrul corpului.

Sistemul vestibular, situat în ureche, este responsabil de detectarea virajelor din corpul nostru și are un prag de detecție de aproximativ 2° pe secundă. Aici este cheia, deși viteza planetei noastre este amețitoare – viteza de rotație a acesteia este foarte mică: 0,25º pe minut, sau 0,0042º, adică este sub pragul sistemului nostru vestibular.

Din același motiv, nu percepem viteza atunci când călătorim cu un avion sau cu un tren de mare viteză, nu observăm că acestea se mișcă decât dacă există o accelerare sau o decelerare bruscă.