Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, prezintă noile măsuri fiscale după o ședință cu premierul Marcel Ciolacu.

„Sunt două principii agreate în coaliție și măsuri pe 4 paliere. Primul palier: autoritățile și sectorul public – ministere, deconcentrate și autorități locale. Al doilea palier: companiile de stat și companiile subordonate local. 171 companii de stat cu CA 172 miliarde lei și 1.172 companii locale. Totalul personalului este 250.000 de salariați care au costuri de 14 miliarde de lei. Acesta e contextul de la care am plecat.

Al treilea palier: instituțiile publice autonome sub controlul Parlamentului. Știm bine de nivelul de disciplină financiară, sunt de notorietate salariile din aceste instituții care se spune că sunt autofinanțate. Nu e așa, sunt bunuri și active ale României pe care le folosesc, ele trebuie să respecte aceleași reguli ca în restul instituțiilor bugetare.

Palierul 4: consolidarea Ministerului Finanțelor. Prima direcție e controlul costurilor la ordonatorii de credite și la companiile de stat. Avem informații care țin de factura electonică din sistemul business-to-government și orice deviere de la media costurilor o vom monitoriza pentru a detecta din timp risipa de bani publici. A doua direcție – indicatorii de performanță. În primă etapă vom avea proiecte pilot de a urmări indicatori de performanță în educație, sănătate, autorități locale”, potrivit ministrului de Finanțe.

Puncte din declarația susținută de oficial, relatate de g4media:

  • Avem 3 indicatori-cheie pentru autoritățile locale, și abaterile le vom sesiza Curții de Conturi pentru a vedea sursa risipei de bani publici, printre care: cheltuieli de personal raportate la număr de locuitori, gradul de colectare a veniturilor (nu e posibil să ceri bani în neștire de la guvern și să nu te implici în colectarea propriilor creanțe)
  • De la 1 ianuarie vom avea proiectele pilot
  • Pentru sectorul public, ministere, autorități centrale și locale: reducerea cu 20% a numărului de secretari și subsecretari de stat
  • Avem setul de măsuri privind structurile organizatorice: reducerea numărului de posturi vacante – avem 204 mii posturi vacante cu impact pe funcțiile de conducere.
  • Cresc normativele de personal: nu va mai putea funcționa un serviciu fără minimum 10 persoane, pentru o direcție e nevoie de minimum 20 de persoane, pentru o direcție generală e nevoie de minimum 40 de persoane în respectiva structură. Funcția de șef birou și structurile de natura birourilor se desființează.
  • Scade de la 12% la 8% numărul de posturi de șefi în administrația publică. E o reducere a șefimii cu 30%, ce va duce la scăderea cheltuielilor, dar și la debirocratizare
  • Sporurilor nu vor mai putea depăși salariile de bază
  • Se elimină indemnizația de vacanță
  • Vouchere de vacanță, doar pentru salariații cu salariu sub 10.000 de lei brut
  • Indemnizația de hrană (cu excepția sectorului apărării și ordinii publice) costă statul român 3 miliarde de lei și se acordă fără limită și plafon, nu e normal ca un funcționar cu venit de 30.000 de lei să primească indemnizație de hrană.
  • Plafon la cheltuieli cu telefonia mobilă: 500 de lei achiziție, abonament lunar maxim 50 de lei pe lună. Ce e peste, plătește funcționarul public
  • Autorități locale, capitolul ce ține de sport și recreere, organizări de evenimente. Uneori nu ajung weekendurile pentru evenimente organizate de primării. Trebuie să fim atenți că există o limită din veniturile proprii. Cetățenii au votat pentru folosirea eficientă a banilor, investițiile trebuie să fie prioritare.
  • La 1 ianuarie 2025 se va face descentralizarea direcțiilor județene de sport, cultură, sănătate publică, ANSVSA, Inspectorate Școlare. Autoritatea locală trebuie să decidă în aceste chestiuni. Transferul va fi făcut treptat către autoritățile județene
  • Nu vor mai putea funcționa instituții/ firme locale dacă au sub 50 de posturi și au activități similare cu ale altor instituții. Primăriile trebuie să stabilească care intră în regim de comasare, reorganizare sau transfer de activitate la primării
  • Măsuri dure, dar necesare pentru ca România să poată continua investițiile din fonduri UE și fonduri proprii. Sunt măsuri pentru România, pentru români, ca să putem trece cu bine de acest moment de răscruce în care volumul de investiții de 75 milirade euro să poată fi dus la bun sfârșit, mult mai importante decât țopăiala din bugetul de stat
  • 50% reducere a consilierilor de șefi de companii de stat
  • numărul maxim de membri în Consiliul de Administrație sau supraveghere e de maximum 7 persoane. E inadmisibil ca în anumite Consilii de Administrație indemnizația să fie dublul salariului unui ministru, e batjocoritor, sunt pe piețe de monopol
  • Remunerația la șefii din companiile de stat: componenta variabilă de maxim 6 salarii, doar cu condiția ca firma să nu aibă pierderi
  • Controlul financiar al costurilor de achiziție sub risc: dacă ai făcut o achiziție de autoturism de 100.000 de euro, iar media la stat e de 23.000 euro, imediat se intră sub risc și pornește controlul. Dacă e o cheltuială nechibzuită, veți vedea consecințele în proiectul de OUG
  • Partea cea mai interesantă: normative de personal la companiile de stat. Nu mai pot înființa structuri doar ca să fie cineva șef. Trebuie să există disciplină și onestitate pentru patrimoniul public
  • Normă pentru parcul de autoturisme la companiile de stat, similară cu norma din administrația publică
  • Normă pentru indemnizații de diurnă, telefonie
  • Cheltuielile de sponsorizare de activități sportive și culturale: maxim 0,25% din cifra de afaceri, dar mai testăm cifra, ca să nu fie prea dură.
  • Salarizarea șefilor de instituții autonome (ASF, BNR) nu mai poate depăși de 6 ori indemnizația brută a unui ministru
  • La instituțiile autonome (ASF, BNR) vor fi normative de cheltuieli de personal, la parcul de autoritisme, diurnă, transport, cazare și telefoane mobile. S-a terminat, nu mai pot dumnealor să fie altfel decât în restul sectorului public. Salariul angajaților nu mai poate depăși 80% din salariul șefului instituției, maxim 8% din personal poate avea funcții de conducere. Cheltuielile de sponsorizare: maxim 0,25% din veniturile totale
  • E un moment de cotitură pentru toate entitățile publice, să își înțeleagă misiunea de a lucra pentru statul român, pentru autorități, de a avea o relație de onestitate cu cei care apelează la serviciile lor
  • Institutele de cercetare. Am studiat problema, sunt institute naționale, altele în subordinea SGG, altele în subordinea Parlamentului. Va urma comasarea cu minium 20% a institutelor și instituțiilor de cercetare, cu criteriul fundamental: cât sunt de utile? Sunt azi institute de cercetare care pot fi comasate, cercetarea calității mediului, a calității muncii. Ordonatorii de credite trebuie să stabilească aceste comasări în 30 de zile de la aprobarea OUG
  • Capacitatea instituționala a Ministerului Finanțelor: transferul activelor proprietate a statului către autoritățile locale (clădiri, terenuri de 60.000 de hectare) pentru a le folosi în interesul oamenilor
  • Acesta e pachetul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice. Procesul de comasare se aprobă prin hotărâre de guvern
  • Obligatoriu, comasarea unor instituții va duce la număr de personal redus cu 15%. Obligatoriu, reducerea cheltuielilor de funcționare cu 15%. Aceste măsuri sunt cu impact direct gen plafonarea voucherelor, a indemnizației de hrană, dar și cu efect pe termen scurt și mediu. Aceste reduceri le vom resimți la finalul anului 2024
  • Reducerea pe care noi o țintim e de 30% din funcțiile de conducere în toată administrația. Ei pot rămâne în sistem sau să își caute alt loc de muncă, sectorul privat
  • Impozitarea microîntreprinderile: am văzut ieri din păcate că din minister a plecat un proiect neactualizat. Deciziile legate de creșterea de venituri nu sunt definitivate, sunt discutate în coaliție
  • Se impozitează voucherele de vacanță? Nu pot să vă dau o informație definitivă, nu s-a decis încă
  • Nu vreți investiții din fonduri UE? Atunci să spună toată lumea și ne asumăm soarta de a merge în gard, dar nu cu Boloș Marcel ministru
  • Rămâne ținta de deficit de 4,4% din PIB? Pot să vă răspund doar după discuțiile din coaliția de guvernare
  • Reducerile din administrație intră în vigoare odată cu adoptarea OUG
  • Impactul e de 2,5 miliarde calculat pentre acest an (nu a precizat moneda, lei sau euro – n.red.)
  • Vom mai lua măsuri de combatere a evaziunii fiscale
  • Avem proiect în lucru pentru redevențele pe resursele minerale. Unele redevențe vor crește considerabil, e inadmisibil ca bogățiile statului. M-am uitat la firme, profit net foarte mare, și redevența e aproape nesemnificativă
  • Nu mai merge cu optimizarea fiscală, nu avem salarii pentru profesori
  • Luați în calcul comasarea localităților mici? Nu
  • Ce facem acum: punem indicatori de performanță, nu înseamnă doar teorie. Dacă are cheltuieli peste media pe țară și îi trimit control să văd ce face acolo.
  • Și ce măsuri se iau după control, ce riscă? Aveți răbdare să apară OUG. Dacă o primărie are cheltuieli peste medie, i se face recomandare de optimizare a cheltuielilor, și e obligat să ia măsuri să reducă aceste costuri. Noi de la Ministerul Finanțelor impunem decizia. Dacă nu pune în aplicare, primește amenzi până la pune în aplicare.