Cehia preia vineri preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), „în vremuri grele” în Europa, în timp ce toate privirile sunt aţintite asupra Ucrainei, relatează AFP, preluată de News.ro.

Această preşedinţie, pe care Cehia o preia de la Franţa şi urmează să o predea Suediei, „nu este prevăzută cu vreme bună, ea este prevăzută cu vreme rea”, avertizează Pavel Havlicek, de la Asociaţia pentru Afaceri Internaţionale cu sediul la Praga.

Guvernul ceh îi primeşte vineri pe comisarii europeni, într-un castel, la discuţii, urmate de un concert, în această ţară cu 10,5 milioane de locuitori, care a aderat la UE în 2004, informează g4media.

Praga vrea să pună în centrul preşedinţiei sale a UE ajutarea Ucrainei, criza refugiaţilor ucraineni şi reconstrucţia ucraineană, dar şi securitatea energetică europeană.

Cehia, un partizan fervent al sancţiunilor impuse Rusiei în cadrul UE, a primit aproape 400.000 de refugiaţi ucraineni de la începutul războiului, în februarie, şi oferă Ucrainei un ajutor financiar şi militar.

Premierul Petr Fiala (dreapta), un fost analist politic, unul dintre autorii unei cărţi despre UE, declara recent că va încerca să organizeze un summit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ţările din Balcani – ale căror candidaturi la aderarea la UE, promovate de către Praga, dar şi ale altor ţări din Europa de Est se află într-un punct mort – ar urma să participe, de asemenea, la acest summit.

Însă acest summit – care să prezinte un fel de ”plan Marshall” pentru Ucraina – urmează să aibă loc doar după ce se termină Războiul din Ucraina.

Directorul Universităţii New York la Praga, Jiri Pehe, consideră acest proiect nerealist.

”Războiul (rus din Ucraina) nu se va termina deloc înaintea preşedinţiei cehe”, declară el pentru AFP.

”Cehii vor încerca doar să organizeze un summit pe tema situaţiei din Ucraina” şi ”să-i convingă pe ceilalţi să ajute această ţară”, dă el asigurări.

Potrivit lui Jiri Pehe, cehii nu sunt în măsură nici să conducă o dezbatere pe tema relansării economice sau a securităţii energetice, deoarece Cehia, care se confruntă cu o inflaţie puternică, nu a intrat în zona euro şi depinde de energia nucleară, respinsă de către anumite state membre UE, inclusiv Germania.

”Cehia poate oferi cu dificultate un leadership” în aceste domenii, critică Jiri Pehe.

Cehii sunt în mod tradiţional europsceptici, iar un sondaj realizat în martie de agenţia Stem arată că doar 38% dintre ei sunt mulţumiţi de UE.

Guvernul lui Petr Fiala este mai puţin eurosceptic decât predecesoarele sale.

Însă unii analişti se întreabă despre capacitatea Cehiei de a se distanţa de Ungaria şi Polonia, cu care întreţin relaţii foarte strânse în cadrul Grupului de la Vişegrad (V4), din care face parte şi Slovacia.

Ungaria şi Polonia şi-au pierdut favorurile Bruxellesului, din cauza poziţiilor lor în privinţa statului de drept.

Vicepreşedinta Comisiei Europene (CE) Vera Jourova, o cehoaică, a îndemnat recent Guvernul de la Praga să adopte o poziţie clară cu privire la Ungaria şi Polonia în cadrul acestei preşedinţii a UE.

”Nu văd cum ar putea Cehia să adopte un punct de vedere mai critic” faţă de Budapesta şi Varșovia, declară, însă, Jiri Pehe.