Șeful MIPE a lansat un avertisment asupra condițiilor impuse de reforma din sectorul public, în cadrul unui interviu la Digi24, arătând că reforma care vizează salariile bugetarilor și pensiile speciale din PNRR va fi una dură.
Marcel Boloș a vorbit marți seara, la Digi24, despre reforma care vizează cererea de plată numărul 4 din PNRR-ul României. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene a reforma trebuie făcută până în luna decembrie a acestui an și va fi una dură.
„Vor fi condiții de reformă dure. Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale. Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns.
În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”, a susținut Boloș în cadrul unui interviu la Digi24.
Ministrul a subliniat în același timp că „reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează. În recomandările specifice de țară, noi am fost avertizați că șubrezim sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales prin deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor, a salariilor bugetarilor. De acolo am avut această recomandare și apoi am preluat-o în PNRR”.
„Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europreană. Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% – n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple.
Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%. Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% – n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB”, a mai explicat ministrul.